joi, 15 ianuarie 2009

Victor Gingiu şi epopeea imaginarului. Galeria Mansarda, Facultatea de Arte Plastice şi Design a Universităţii de Vest Timisoara. 15ian2009


Victor Gingiu picteză memorii imaginare. Ferestre de fantasmagoric lucid înfăptuite pe suprafaţa imprimeurilor, care te sustrag lumii posibilului. Aceste virtualităţi, blamate de patina timpurilor şi expresiilor unui suprarealism incert revelă sistematic zoomorfozările, transformările de ordin genetic ale creaturilor supuse unei oarecare lumini ale consientului. Tărâmul copilariei expune în prim plan extrapolarile de ordin imagistic trecute prin filtrele maturităţii artistice, avem aici de-aface cu întruchipările tandre, groteşti ale dinamicii estetici luxuriante. Exotismul este evident.
Siluetele sunt măcinate de eroziunile mirobolante ale epicului imaginaţiei. Aceste poveşti, sunt scenografii de culoare, formă, context, inocenţă şi poate o vaga naivitate. Copilul din Victor Gingiu îi dictează povestirile oarecum incerte ce se vor inexpicabile ochiului privitorului, contemplarea se produce involuntar, imaginea acestor lucrari ţin să frapeze, să rupă, să mototolească realul. Te lasi introdus în lumea infinită a călatoriilor, fiindcă imaginarul e compus de o infinitate de lumi paralele. Ipostazele dinamice te ajută să îţi imaginezi naraţiunea, să o asimilezi propriului sceptru imagistic, propriului frâu al imaginaţiei şi să îi găseşti un posibil desnodământ. Această dimensiune fractală a operelor artistului conferă voluptatea necesară firului epic. Morfologia dimensională a percepepţiilor analitice ideologizează aceste lucrări într-o alegorie a copilariei refulate, bătută de vânturile durerii dar şi a fericirii...aici artistul texturează epopeea imaginarului. Tot ceea ce ţine de anost este hazardat. Carantina în care sunt speculate constantele onirice ale varietăţilor speculare abdică tocmai acest hazard.
Transfigurările de imaginabil sunt veritabile, faciesul ocupă o mare parte din expresia imprimeului, ornamentarea acestora este dezinvoltă, extemporală.
Incertitudinea, meditaţia, delirul îndoctrinează aceste spaţialităţi şi sunt un axis mundi în construcţia acestora.

Un comentariu:

Anonim spunea...

felicitari pt Victor Gingiu!!!