vineri, 16 martie 2012

Denisiada.op: 2/2

îmi dansezi printre degetele albastre de frig
avioane făcute din hârtie
ai un minunat fel de a spune că sunt aici!
prin tavanul diurn doar apa ne răcorește în acest ținut
în permanență canicular
mi-am dorit să stăm întotdeauna suspendați pe un pat
atemporal, din mătase răcoroasă, alb imaculat.
cu baldachin renascentist îmbrăcat în sute de perdele
timid de vaporoase
îmi închipui că erai gol,
tu, înger carnal
trupul foșnea plăcut sub mângâierea lacomă a așternutului
trupul tău compune o simfonie de parfumuri, astăzi miroși ca un minunat buchet de iasomnie
trupul tău este lapte
ți-ai dorit dintotdeauna o casă a ta, care să fie a noastră
plină cu cărți, să existe în  permanentă impresia romantică
că eu îți cânt în fiecare seară divin la pian
chiar dacă eu realmente nu știu sa cant la pian
te rușinezi pentru că știi că îmi dau seama că gândești asta
să pictez pentru tine doar pentru că eu sunt pictor
ne dorim amândoi ceea ce fiecare dintre noi dorește în parte
mi-e teamă că dorindu-ne prea mult nu ne vom întâlnii niciodată mâinile
altfel de ce ne-om fi oprit doar la a nu ne întâlnii?!

Niciun comentariu: